Orasul Durlesti - Scurt istoric
Localitatea Durlești, situată în partea de Nord-Vest a orașului Chișinău, este cea mai mare dintre suburbiile capitalei. Dinspe Buiucani Durleștiul s-a apropiat atît de mult de municipiul Chișinău, încît este despărțit de el doar de un drum, - strada Hotinului.
Cu statut de oraș, Durleștiul numără acum, conform contraversatului recensămînt efectuat recent (17600) locuitori. În anul 1989 avea circa 23000 locuitori. Chinurile tranzacției și sărăcia, lipsa locurilor de muncă și salariile mici – au determinat pe mulți să plece în străinătate la muncă. Acest fenomen este specific întregii Republicii Moldova. Sperăm că guvernanții noștri vor conștientiza real situația, redresînd-o într-un viitor apropiat.
Aria orașului constituie circa 3087 ha. Avînd peste 9000 de case individuale cu gospodării, Furleștiul are și cîteva cartiere cu blocuri de locuit de 3-5 nivele: Cartușa, Testimițeanu, ASCHIM și Gribov. În oraș funcționează un Centru de Sănătate, patru grădinițe de copii și ytrei școli, dintre care una cu predare în limba rusă. De mai mulți ani Căminul Cultural nu funcționează conform statutului, fiind strămutată de aici și biblioteca. Biserica Sfinților Arhangheli Voievozi Mihail și Gavril datează din 1783, fiind construită mai întîi din lemn, iar din 1865 este ridicată din piatră actuala clădire, care funcționează neîntrerupt timp de 140 de ani. În prezent se mai construiește biserica din cimitirul nou cu hramul Sfîntului Nicolae de vară și mănăstirea Sfîntul Apostol Andrei din cadrul Mitropoliei Basarabiei.
În oraș activează circa 157 de întreprinderi cu diferită formă de activitate, printre care Uzina chimică ”ASCHIM”, Uzina experimentală Mecanică, Moldpresa ș.a.
În agricultură activează circa 1300 de gospodării țărănești, avînd în proprietate 1504 hectare de teren agricol.
Printre problemele mari ale Durleștelui se numără salubrizarea și starea ecologică a solului și apelor, lipsa întreprinderilor cu locuri de muncă și venituri la bugetul local, aprovizionarea cu apă potabilă a caselor particulare canalizarea, construcția și reparația drumurilor, prelungirea liniei de troleibuz ș.a. În domeniul culturii ar fi reactivarea Casei de Cultură, readucerea Bibliotecii, crearea Muzeului satului ș.a.
Orașul Durlești s-a construit de-a lungul istoriei pe vatra a două sate străvechi: Cartușa și Durlești. În documentele vremii localitatea Cartușa o găsim și cu denumirea de ”Cartișa” sau ”Cartâș”, iar Durleștiul îl atestăm și cu denumirea de ”Drulești” și chiar ”Dudești”.
Data exactă a întemeierii orașului Durlești nu o cunoaștem, dar localitatea ”Cartișa” figurează în unele documente datând din 1473, cu o vechime de 532 de ani, iar localitatea Durlești o atestăm într-un document din 1600, având o vechime de 405 ani.
Conform leghendei denumirea de Durlești se trage de la unul din primii locuitori ai satului – Moș Durlea sau ”Drulea” și astăzi urmași ai lui poartă numele de familie Durleșteanu.
Potrivit datelor recensămîntului din 1774, la Durlești erau 43 de case. Majoritatea bărbaților, 29 dinre ei, -erau călărași serdărești, care îndeplineau funcția de curieri ai serdarilor de Orhei și Lăpușna, care păzeau hotarele dinspre Nistru. Printre numele de familie ale acelor călărași voinici și viteji erau Neagu, Jechiu, Trohin, Postică, Irimicioi, Florea, Leancă, Bobeica ș.a.
În anul1859 satul razășesc Durlești numără 233 de case și 1342 de locuitori, iar la 1923 erau deja peste 920 de case și 6985 de locuitori. Durleștiul a avut și are mulți oameni gospodari și vestiți. Printre personalitățile de vază ale Durleștiului se numără starețul Gherman, care a fost arhimadrit la Mănăstirea Noul-Neamț din Chițcani, cu cea mai înaltă Clopotniță din Basarabia, de 60 m. înălțime. S-a născut la 17 aprilie 1841 cu numele de Gheorghe Ierimicioi și moare la 28.02.1924. O altă personalitate proeminentă este Vladimir Budescu (sau Bodescu), licențiat al Facultății de Drept din Kiev, procuror al orașului Chișinău. Pentru faptul că a fost deputat în Sfatul Țării din Chișinău și a votat în 1918 pentru unirea Basarabiei cu patria-mamă România, regimul sovetic de ocupație după anul 1940 l-a condamnat la moarte. Vladimir Budescu s-a născut la 4 martie 1868 în Durlești și a murit la 28 octombrie 1941 în închisoarea din Cazan.
Ar fi bine ca o școală și o stradă să-i poarte numele. O carte despre istoria Durleștiului este în lucru și sperăm să apară într-un viitor apropiat.